Societata Creatoare este garanția libertății și a drepturilor egale pentru fiecare om!

Tendința spre libertate este una dintre cele mai puternice necesități interioare ale omului. În realizarea libertății, oamenii văd șansa de a-și asigura o existență sigură și independentă, ca o oportunitate de a construi o viață de confort și fericire. Conceptul de „libertate” poate fi găsit în diferite epoci istorice. A ocupat mintea multor gânditori ai istoriei, a fost folosit de personalități religioase și politice în apelurile către oameni. Până în prezent, în viața de zi cu zi, acest concept este folosit și manipulat, începând de la o înțelegere individuală a cuvântului, până la nivel de state și al societății în ansamblu. Există multe declarații și convenții privind drepturile omului, libertatea personală, slogane și manifeste care solicită acest mare scop. Totuși, în ultimii 6.000 de ani, în ciuda diversității de utilizare a acestui termen, nici o promisiune de libertate pentru întreaga societate și pentru fiecare om din ea nu a fost de fapt adusă la implementarea sa practică.

Istoria este plină de exemple când, sub pretextul marelui slogan „libertate”, începeau războaie și revoluții sângeroase și aveau loc invazii ilegale pe teritoriul altor state. Numeroase conflicte politice au fost justificate în acest fel, iar acțiunile anti-umane, care vizau îmbogățirea unora în detrimentul altora, au fost scuzate. Sub pretextul extern al intențiilor bune, au avut loc intervenții violente în viața oamenilor pașnici, punând în pericol nu doar existența lor pașnică, ci și problema siguranței și conservării vieții lor. Cauza este formatul consumerist al relațiilor din societate.

Însăși tendința omului spre libertate este nobilă și absolut firească. Dar în societatea noastră mondială, care trăiește în formatul relațiilor de consum, conceptul de „libertate” a fost pătat de înșelăciune, minciuni, manipulare în realizarea mizerabilă a scopurilor egoiste ale unor indivizi, țintind controlul total asupra maselor. Speculând asupra nobilei necesități interioare a oamenilor, jocul inuman în căutarea puterii asupra lor se desfășoară deja de 6.000 de ani.

Legile unei societăți de consum rămân aceleași în orice moment al existenței sale. Să ne amintim exemplele istorice din timpurile sistemului sclavagist. În Mesopotamia antică, oamenii se vindeau în sclavie pentru incapacitatea de a plăti datoriile față de regii săi. Din perioada celei de-a treia dinastii Ur, cetățenii liberi au devenit sclavi din cauza datoriei sau foamei, iar părinții săraci erau obligați să-și vândă copiii. În mileniul I î.Hr., în Babilonia, a existat sclavia templului. Printre sclavi se aflau prizonierii de război, oferiți sau dați în moștenire templului și oamenii liberi: vagabonzi, copii ai părinților săraci, dați de dragul salvării de foame.

Legile lui Hammurabi sunt un prim exemplu al acelei perioade. Aceste legi au oficializat legal existența unui stat sclavagist. Conform codului Hammurabi, nu numai prizonierii de război, ci și oamenii liberi puteau deveni sclavi. Codul avea drept scop protejarea proprietarilor sclavilor de sclavii obstinați. Doar un mic procent din legi le oferea sclavilor o oportunitate formală de a obține libertate. Procesul de contestare a poziției sale de sclav avea loc în instanță, dar dacă era pierdut procesul, consecințele pentru sclav erau departe de a fi mângâietoare. Conform legilor codului, prețul mediu al unui sclav era de 150-250 de grame de argint, aceeași plată era achitată pentru un bou arendat.

Există multe astfel de exemple în istoria sistemului sclavagist. În Iudeea antică și în Egiptul antic, o persoană liberă devenea sclavă din cauza incapacității de a plăti datoriile. Sclavia a fost un rezultat firesc al sărăciei. Țăranii se vindeau ca sclavi, simțind nevoia de hrană și adăpost, întrucât viața sclavilor era apreciată mai mult decât viața țăranilor și, prin urmare, era adesea mai bună.

Adică, se creau condiții extrem de insuportabile pentru oamenii obișnuiți, care nu aveau de ales decât să se vândă pe ei înșiși și familiile lor în sclavie. Populația a fost lăsată pe cont propriu, fără mijloace pentru subzistență în continuare. Într-o societate egoistă de consum și profit, existența liberă a omului este devalorizată ca inutilă și dezavantajoasă pentru stăpâni. Încetând să mai depindă de proprietar, o persoană era privată de valoarea sa de piață ca sclav, obținând libertatea doar formal.

Un lucru similar se întâmpla în timpul sclaviei salariale, când eticheta de „sclav” a fost înlocuită cu eticheta de „lucrător salariat”. Valoarea vieții unui angajat pentru proprietar era adesea chiar mai mică decât cea a unui sclav, deoarece angajatul avea posibilitatea de a pleca. Dar, din nou, condițiile sociale de existență a omului de atunci, nu-i ofereau nici o garanție de a-și asigura nevoile vitale. În consecință, el putea alege fie lucrul la angajator și dependența de el, fie sărăcia, foamea și chiar moartea.

Dacă comparăm viața sclavilor din secolelor trecute cu viața modernă a unui om de rând, putem vedea aceeași exploatare, sărăcie, nevoie, opresiune, lipsă cronică de resurse financiare pentru a satisface nevoile de bază, goană permanentă pentru supraviețuire. Obligațiile de creanță, lipsa reală a dreptului de a alege, restricțiile constante, impozitele ridicate și, în același timp, munca grea și salariile insuficiente — acești factori sunt prezenți peste tot în „societatea liberă civilizată” contemporană pentru majoritatea populației sale. Drepturile egale în societate există adesea doar pe hârtie. Libertatea, vitală pentru fiecare om, care de fapt ar trebui să servească drept unul dintre pilonii principali ai societății, în cadrul formatului consumerist de relații, nu este nimic altceva, decât un instrument abil al unor indivizi pentru o manipulare lucrativă a maselor.

În ciuda aspectului modificat și a sloganelor puternice cu cuvintele „democrație”, „libertate” și „independență”, sclavia, este menținută la fel cum era în zilele sistemului sclavagist, doar că într-o formă mai voalată. Democrația a fost prezentată dintotdeauna ca fiind o societate de oameni liberi, cu autoguvernare a poporului, dar de fapt, realitatea nu corespunde acestui panou frumos.

Conceptul de „democrație” își are originea în Grecia Antică. În polisul democratic Atena, așa-numita „adunare națională” era organul suprem de conducere. În același timp, societatea greacă antică era strict divizată, inclusiv după sex. În ea exista o scară ierarhică de putere. Demosul era constituit din bărbați, cetățeni liberi cu drepturi civile. Erau în minoritate în comparație cu alții. Restul populației era considerată inferioară. În înțelegerea bărbaților eleni cu drepturi depline, femeile erau ființe de clasă inferioară. Sclavii nu erau considerați oameni. Partea privilegiată a societății oferea împrumuturi, cu debitorul însuși sau terenuri ca garanție. Dezvoltarea relațiilor mărfuri-bani a dus la apariția sclavilor înrobiți pentru datorii. Sistemul politic democratic al statului antic corespundea de fapt sistemului sclavilor cu un panou nou și frumos.

Legile statului din multe țări democratice contemporane nu sunt doar elaborate în interesul minorității și servesc la îmbunătățirea bunăstării lor, dar sunt, de asemenea, aranjate astfel încât să facă imposibilă corectarea și modificarea acestora de către majoritatea populației. Un cetățean de rând nu are ocazia să ia parte la formarea societății și, prin urmare, să influențeze îmbunătățirea bunăstării sale și a societății în ansamblu, nu poate aboli legile care dăunează vieții oamenilor, siguranței și sănătății acestora. Cetățenii multor țări rămân brutal oprimați de impozite ridicate, obligații de creanță; neavând timp pentru participarea la viața publică. Ordinea publică în lumea contemporană este stabilită prin expresia activă a voinței unităților și pasivitatea majorității populației. Această poziție tacită este un sprijin tacit pentru dominația unora asupra altora prin delegarea puterii.

Dar unde este responsabilitatea noastră? Unde este participarea întregii societăți în beneficiul societății în sine și nu în beneficiul celor câțiva? Unde este poziția activă și responsabilitatea personală a fiecărui om? Oare nu suntem noi cei care trăim în societatea pe care o formăm? Dar o formăm nu numai prin acțiune, ci și prin inacțiune. Nu este această inacțiune un transfer tacit al responsabilității și, prin urmare, un transfer al drepturilor și libertăților noastre? Unde este participarea fiecărui? Și în ce ar trebui să conste? Care este alternativa noastră în ieșirea din impasul formatului consumerist de relații?

Din moment ce libertatea, drepturile egale și oportunitățile egale pentru fiecare om sunt excluse a priori în formatul consumerist, atunci este necesar să fie schimbat chiar formatul relațiilor umane. Astăzi, singura alternativă pentru construirea unei societăți libere și corecte pentru fiecare dintre cetățenii săi, este construirea unei Societăți Creatoare.

Formatul consumerist de relații este în mod deliberat divizarea și degradarea societății în consumul nelimitat cu finalul său inevitabil. Un format creator de relații este o societate a unității, libertății, păcii, drepturilor egale și marilor oportunități pentru fiecare, împreună cu evoluția omenirii către o Societate Ideală, o societate a viselor tuturor. Societatea Creatoare este singura cale care poate scoate umanitatea din impasul consumului și autodistrugerii.

Pilonii Societății Creatoare sunt cele 8 Fundamente ale Societății Creatoare.

Atingând în acest articol un subiect atât de dureros astăzi, referitor la libertate și Drepturile Omului, este potrivit să se citeze al doilea fundament al Societății Creatoare — Libertatea Omului.

Al doilea Fundament al Societății Creatoare:

Libertatea Omului

Fiecare om, prin dreptul de naștere, este înzestrat cu dreptul de a fi Om. Toți oamenii se nasc liberi și egali. Fiecare are dreptul la alegere. Pe Pământ, nu poate exista nimeni și nimic mai presus ca Omul, ca libertățile și drepturile sale. Exercitarea drepturilor și libertăților unui Om nu ar trebui să încalce drepturile și libertățile altor Oameni.

Al doilea Fundament împreună cu celelalte fundamente, ne dezvăluie înțelegerea integră necesară a pilonilor și orientărilor de bază ale unei societăți libere și a existenței unui Om care este liber în ea. Într-o Societate Creatoare, sclavia, constrângerea, suprimarea, umilirea, limitarea oricărui om sunt excluse. Viața fiecărei ființe umane dobândește cea mai mare valoare necesară unui individ liber și egal cu drepturile sale garantate. Valoarea de marfă de consum a individului ca sclav, ca obiect, impusă de-a lungul secolelor, este înlăturată.

Fiecare persoană în Societatea Creatoare garantat obține libertate și multe oportunități. Acum, pentru a supraviețui, mulți sunt nevoiți să meargă pe capete. Și chiar dacă cineva reușește să acumuleze puțin capital, nimeni nu are garanția că mâine nu-l va pierde și întreaga munca de ani de zile se va scufunda în uitare și va rămâne cu nimic. Acest lucru nu se va întâmpla într-o Societate Creatoare. Fiecare persoană deja la naștere primește dreptul de a-și asigura nevoile de bază, locuință, hrană, medicamente la prețuri accesibile și educația necesară. Drepturile și libertățile fiecărui om sunt păstrate și apreciate de societate. Fiecare, dacă dorește, poate participa la gestionarea societății, având dreptul absolut la aceasta în mod egal cu toți, asumându-și responsabilitatea în fața tuturor. Toți membrii societății pot participa la formarea legilor sociale, la schimbarea sau abolirea acestora.

În era progresului științific și tehnologic, când a apărut o tehnologie precum Internetul, capabilă să reunească mulți oameni din întreaga lume, realizarea tuturor celor menționate mai sus este absolut realistă. World Wide Web permite crearea condițiilor necesare pentru luarea deciziilor în comun de către întreaga societate, informând întreaga omenire și, dacă este necesar, contribuie la consolidarea rapidă a oamenilor din întreaga lume.

Oamenii au nevoie de libertate! Este un factor factor esențial în existența lor normală și dezvoltarea sănătoasă. Libertatea și egalitatea în societate deschid oportunități pentru dezvăluirea interioară a celor mai bune calități ale fiecărui om, pentru creșterea personală individuală și pentru creația în beneficiul aceleiași societăți. Aceasta creează un impuls în dezvoltarea evolutivă necesară a societății. Numai un vector creator al dezvoltării evenimentelor va face în cele din urmă posibil să se respire profund și să se simtă pământ sigur sub picioarele tuturor celor cărora sistemul consumerist le-a blocat oxigenul, tulburându-le echilibrul și stabilitatea. 

Spuneți că nu este posibil să fie creată o astfel de societate? Nu este oare această opinie impusă gândirii voastre de cei care nu beneficiază de libertatea voastră? Nu este această limitare pârghia de control asupra noastră? Au fost făcute două lucruri teribile umanității: au separat singura noastră familie, pentru că în așa mod e mai ușor să fim conduși, și au impus maselor o mentalitate de sclav. Dar puterea noastră este în unitate și puterea noastră este în libertate! Dacă oamenii, de fapt, și nu pe hârtie, aleg Societatea Creatoare, nimic și nimeni nu le va putea lua libertatea, iar drepturile lor nu vor mai fi încălcate niciodată!

Fiecare, în interiorul său înțelege că crearea unei astfel de societăți este posibilă, reală și vitală. Fiecare visează la o viață atât de liberă și minunată! În Societatea Creatoare, libertatea și egalitatea vor fi realitatea practică a tuturor. Ceea ce va duce inevitabil la evoluție, creând condițiile necesare pentru realizarea unei societăți ideale. Doar consolidarea tuturor într-un singur scop creator va face reală și fezabilă realizarea visului tuturor pentru o viață fericită și pașnică. Societatea Creatoare este o societate liberă cu oportunități egale pentru toți, oferind un drept real de a alege, garantând o viață sigură și liberă pentru noi toți.

De fapt, construirea unei Societăți Creatoare este absolut simplă, dacă fiecare înțelege această nevoie vitală și participă activ la realizarea acestei inițiative umane de nivel global. O putem face împreună prin creare, unificare și consolidare! Este suficient ca oamenii să înceteze să-și delege responsabilitatea pentru propriul destin și destinul întregii omeniri, să ia situația în propriile mâini, să nu mai asculte promisiunile goale și să se unească cu oameni de aceeași gândire, cărora le pasă, în acțiuni constructive, pașnice și pozitive, chiar acum. Cu toții ne naștem egali! Este în puterea fiecărui să depună eforturi la maxim pentru a ne întoarce libertatea reală și întregii umanități, prin construirea unui nou format de relații. Toți suntem o singură societate, o singură umanitate, o singură familie. Astăzi, există o șansă reală de a reînvia în egalitate și fraternitate familia umană comună pierdută cândva. Aflându-ne cu toții, ca umanitate, în fața alegerii dintre viață și moarte, răspunsul este evident: fiecare vrea să trăiască!

Nu există viață fără libertate, libertate fără egalitate, iar egalitate fără o Societate Creatoare, în care fiecare Om este valoros! Egalitatea adevărată, libertatea și autorealizarea individuală sunt posibile numai într-o Societate Creatoare. Este unica cale de ieșire pentru noi toți. Societatea Creatoare este singura modalitate de a supraviețui pentru tine, pentru cei dragi și pentru întreaga omenire, de a scăpa de povara sclaviei și de a obține libertatea mult așteptată. Alegerea este a ta!

Alex Friedman