Lumea noastră fragilă

Stabilitate, bunăstare, liniște – aceasta a fost viața mea până la un moment dat. Confort și comoditate, părea că va fi mereu așa, ca și cum nu poate fi altfel. Brusc a venit colapsul economic, moneda locală a început să se ieftinească într-un ritm amețitor, proporțional cu creșterea dolarului. A apărut frica... Frica de ziua de mâine... Prețurile la alimente, apă, combustibil, medicamente au început să crească până la niște cifre cosmice.

Scumpire. Multe magazine s-au închis, brandurile au plecat pur și simplu, altele au dat faliment. Este ciudat și neobișnuit să te întrebi de unde să cumperi haine dacă apare nevoia.

Medicație. Acestea dispăruseră. Câte persoane cu boli cronice au străbătut toată țara din farmacie în farmacie în căutarea medicamentelor de care aveau nevoie! Unii au reușit să se aprovizioneze cu câteva luni în avans, înainte ca totul să dispară complet de pe rafturi, iar alții au rămas fără nimic...

Alimente. O mulțime de lucruri cu care ne obișnuisem au dispărut pur și simplu. E bine că nu sunt pretențios la mâncare, dar totuși... Au început să apară produse de slabă calitate la prețuri foarte mari, neobișnuite pentru noi. Unt de substituție, brânză, carne... În felul acesta, din câte am înțeles, producătorii încercau să supraviețuiască în condițiile dure ale scumpirii tuturor lucrurilor.

Obișnuiam să luăm apă potabilă de la izvoare, care sunt multe în zonele muntoase. Dar, până la sfârșitul acestei veri, izvoarele au început să sece. Nu aveam de ales decât să cumpărăm apă, care devenise și ea foarte scumpă din cauza crizei și a creșterii prețului la combustibil. Am observat acest paradox. Există un izvor de munte într-un sat îndepărtat cu apă pură de calitate excelentă. Acesta nu a secat niciodată, nici iarna, nici vara. Robinetul era închis, apa nu se oprea niciodată și curgea constant în pământ. Cu alte cuvinte, oamenii din zona învecinată suferă fără apă, o cumpără, plătind prea mult, iar aici curge în pământ și nimănui nu-i pasă... Dar logistica rezolvă ușor aceste probleme: să se gândească la aprovizionarea tuturor regiunilor cu tot ce este necesar și să stabilească această aprovizionare...

Combustibil. Dintr-o dată, combustibilul s-a scumpit. Benzinăriile și-au redus ziua de lucru la patru ore. Unele nu au mai deschis deloc. Cozile de mașini pentru benzinării erau lungi de câțiva kilometri. Inutil să mai spunem că nimeni nu avea rezervorul plin. Imaginați-vă, ați stat ore întregi la coadă pe o căldură de 40 de grade, ați făcut plinul de benzină pentru 2-3 zile și ați fost norocoși. Alții au nu primit deloc. Au început să aibă loc accidente, bătăi și chiar împușcături din cauza cozii. Multe altercații au fost fatale.

Eu am avut noroc. În ceea ce privește un cadru medical, mi-au umplut rezervorul timp de o săptămână. În fiecare zi de luni mă trezeam îngrozită: voi reuși să cumpăr benzină astăzi, pentru că sunt 17 km până la serviciu! În regiunea noastră nu există transport public ca atare, iar locul de muncă este singura sursă de supraviețuire pentru familia mea.

ACCIDENTE RUTIERE. Cozile pentru benzină au provocat o serie de accidente teribile. Mașinile pur și simplu nu aveau timp să încetinească atunci când o coada uriașă de mașini apărea "brusc" înaintea lor pe autostrada din dreptul benzinăriei. Un incident mi-a rămas pentru totdeauna întipărit în memorie. O femeie și cei patru copii ai ei se îndreptau spre capitală pentru a-și lua soțul de la aeroport după călătoria sa. Nu au mai ajuns, având un accident grav nu departe de o benzinărie. Nimeni nu a supraviețuit.

Deprecierea bunurilor materiale

Imaginați-vă un om adult, puternic, stând pe stradă și strigând neputincios: "Oameni buni, ajutați-mă! Am nevoie de medicamente pentru copilul meu, am bani, mulți bani, sunt dispus să plătesc orice sumă!". Dar nu există medicamente. Dintr-o dată, chiar și banii au încetat să mai rezolve problema. Întotdeauna am crezut că cea mai stabilă și cea mai bună investiție este cea imobiliară. Și apoi s-a dovedit brusc că nici terenurile și nici proprietățile rezidențiale nu puteau fi vândute nici măcar la jumătate de preț! Cine are de gând să investească în proprietăți imobiliare într-o regiune atât de instabilă?

Alimentarea cu energie electrică. Energia electrică a devenit rară. Ne-am dat seama că întreaga țară, chiar dacă era mică, ardea motorină cumpărată pentru a furniza energie electrică. Aceasta a devenit prea scumpă pentru a fi cumpărată, electricitatea nu era disponibilă mai mult de 2 ore pe zi, iar apoi era întreruptă complet. Țara s-a scufundat în întuneric.

Presa mondială a decis să acopere evenimentul, iar pe ecranele televizoarelor au apărut informații despre lipsa de electricitate într-o țară întreagă. Prietenii, cunoștințele și rudele au început să mă sune, să mă întrebe cum ne descurcăm, dacă am nevoie de ajutor. Vă mulțumesc tuturor, m-ați sprijinit în această perioadă dificilă. Mă simt mai bine acum, nu suntem singuri.

În acel moment am fost lovită de astfel de constatări: cât de deconectați suntem noi (omenirea) și cât de puțin știm despre ceea ce se întâmplă într-o țară vecină; suntem obișnuiți să avem încredere și să luăm în serios doar informațiile vehiculate de mass-media oficială. La urma urmei, am povestit multor rude ce se întâmplă în țara noastră, dar acestea nu s-au îngrijorat cu adevărat decât atunci când au văzut știrile la televizor. Poate că acest lucru este normal, dar mass-media oferă atât de puține informații adevărate și nu reușește să acopere imaginea de ansamblu a ceea ce se întâmplă în lume. Iar noi avem un fel de iluzie a bunăstării generale.

Cetățenii au fost lăsați singuri cu problemele lor. Toată lumea a sperat că va fi ales un nou guvern și că toate problemele noastre vor dispărea, dar situația nu s-a schimbat.

Imaginați-vă spitale în pană de curent, oameni care mor fără suport vital, copii mici. Moartea unui bebeluș de o lună într-un spital din cauza lipsei de electricitate a dus la haos, masacru și împușcături. Dar și acest lucru a trecut neobservat de autorități.

Am fost surprinși să aflăm că totul, absolut totul este condiționat de dolar. Chiar și prețul laptelui de la o vacă din cel mai îndepărtat sat de munte depinde de dolar. Și există întotdeauna o scuză: fie că furajele sunt aduse din alte țări, fie că este vorba de combustibil, fie de altceva.

Lumea noastră stabilă și prosperă s-a prăbușit ca un castel de cărți de joc.

Poate vă gândiți: ce fel de blockbuster îngrozitor este acesta? Toate acestea se întâmplau cu adevărat în vara anului 2021 în Liban. Încă se întâmplă. Mi s-a întâmplat să aud o expresie: "Ai găsit un loc unde să te duci!".

Poate că alte țări sunt puțin mai calme, dar sunt ele stabile, sigure? – Nu. La urma urmei, trăim cu toții într-o societate de consum în care viața umană nu este deloc prețuită. Am pus banii pe tron. Cine este mai bogat are dreptate. Am transferat toată responsabilitatea pentru viețile noastre către câțiva aleși, creând o putere nelimitată pentru elite. Am mulți prieteni care trăiesc în toată lumea. Și toți se plâng de inflația constantă, de înrăutățirea condițiilor de trai și de iresponsabilitatea și arbitrariul autorităților. Cu siguranță nu acesta este genul de lume pe care dorim să o lăsăm copiilor noștri!

Eu aș numi ceea ce se întâmplă în țara noastră un război economic, cu milioane de oameni răniți, uciși și falimentați. Un război fără niciun foc de armă. Nu are rost să căutăm pe cine să dăm vina. Nu sunt un specialist în științe politice. Cea mai mare parte a populației, ca și mine, nu este foarte bine informată despre cauzele acestor evenimente. Pe ecranele televizoarelor se revarsă minciuni nesfârșite. Fiecare canal este deținut de o anumită forță politică și transferă vina asupra rivalilor săi. Iar oamenii, aflați la limita supraviețuirii, încearcă să găsească o cale de ieșire. Mulți au început să instaleze panouri solare. Pentru o sumă de bani inimaginabilă, întrucât toată lumea este deja falită! Mai devreme de 2 luni mai târziu, a apărut o nouă taxă pentru instalarea panourilor solare. Sună ca o glumă proastă, dar este adevărat.

A apărut o nouă zicală printre oameni – „Totul s-a scumpit, mai puțin viețile noastre!”.

Această situație a devenit posibilă, după părerea mea, din următoarele motive:

• Formatul consumator al societății.

• Divizarea populației în mișcări religioase și politice.

• Transferul complet al responsabilității către cei aflați la putere.

• Puterea absolută, care a dat naștere la „dragoni”.

Am vrut să descriu pe scurt această experiență pentru a informa cât mai mulți oameni și pentru ca noi toți să înțelegem că mica noastră lume este grav bolnavă și că, în cazul unor catastrofe și dezastre, noi doi, oamenii obișnuiți, vom fi cei care vom plăti cu portofelele noastre, cu sănătatea și chiar cu viețile noastre. Societatea de consum nu prevede responsabilitate, ci este construită pe lăcomie și ambiție egoistă. Suntem jucați ca niște pioni pe o tablă de șah. Până la urmă, pentru cineva este doar un joc, și există cineva care profită foarte bine de pe urma falimentării populației! Aceasta este sclavia.

Este clar că trebuie să schimbăm tocmai formatul relațiilor din societatea noastră, de la un format consumerist la unul creator. Formatul de consum, ca un virus, a pus stăpânire pe întreaga planetă. Caracteristicile sale cele mai ușor de recunoscut sunt: devalorizarea vieții umane, lipsa de încredere față de viitor, inflația constantă, stimularea constantă a creșterii consumului, supraproducția enormă cu o creștere constantă a numărului de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei, globalizarea cu o concentrare treptată a capitalului în mâinile unor persoane. În plus, pur și simplu ucidem ecosistemul planetei noastre pentru profit.

Sunt implicată de mai mulți ani în proiectul internațional „Societatea Creatoare” și știu că avem o soluție reală! Cu toții putem trăi altfel – într-o lume a bunăstării și prosperității, în care fiecare persoană este valoroasă și importantă, într-o lume în care progresul se face cu pași repezi și în care toate descoperirile sunt în beneficiul societății și al fiecărui individ. Pentru aceasta nu este nevoie de mitinguri și revoluții, ci de voința majorității. Pentru mine, acum s-a ajuns de la teorie la practică. Nu este vorba de cineva undeva care devine refugiat climatic sau care moare de foame, ci de populația țării mele, a unei întregi țări, aflată în pericol de moarte și într-un vid de indiferență. În timp ce scriam aceste rânduri, a venit vestea intrării în incapacitate de plată economică a două țări vecine, destul de mari și cu o greutate suficientă pe scena mondială. Fără îndoială, fiecare dintre noi vrea să trăiască bine și să fie sigur de ziua de mâine. De aceea, acum este foarte important să ne unim eforturile pentru a construi societatea creatoare.

„Societatea Creatoare” este un nou format de viață, opusul consumului, care servește ființelor umane. Foarte mulți oameni din întreaga lume susțin astăzi „Societatea Creatoare”. Toți cei care înțeleg absurditatea și impasul în care am ajuns, care văd globalitatea problemelor noastre, care sunt deja conștienți de ciclul de dezastre climatice în care a intrat planeta noastră, știu - nu putem supraviețui fără „Societatea Creatoare”. În societatea creatoare, cea mai mare valoare este viața umană și, astfel, totul servește în beneficiul societății și al individului.

Pe 4 decembrie 2021, alături de milioane de oameni, am urmărit conferința internațională online „CRIZA GLOBALĂ. E TIMPUL ADEVĂRULUI”, care a fost transmisă simultan în 100 de limbi. Oameni de știință, politicieni, personalități religioase, analiști, toți într-o singură voce au spus – avem nevoie de „Societatea Creatoare”, pentru ca civilizația să nu se autodistrugă sau să devină praf sub asaltul apocalipsei climatice. De ce societatea creatoare? Deocamdată, știința și tehnologiile de ultimă oră lucrează exclusiv pentru interese private. Dar formatul societății creatoare este cel care ne va permite să ne unim eforturile, tot potențialul nostru tehnic și științific pentru a rezolva problemele globale care depășesc mijloacele unei singure țări. Vorbim despre problemele legate de foamete, apă potabilă, inflație constantă, ecologie ruinată, probleme de sănătate, tratamentul bolilor „incurabile” și cronice și, cel mai important, problema supraviețuirii umane în perioada de creștere a dezastrelor climatice. Într-o societate consumeristă, nici măcar cei aflați la putere nu sunt imuni. Ei, ca toată lumea, se îmbolnăvesc și mor de boli „incurabile”. Dacă nu luăm măsuri reale chiar acum, atunci apa, aerul și hrana ar putea deveni în curând cele mai valoroase resurse. Cine va avea nevoie de banii lor atunci?

„Societatea Creatoare” este singura opțiune pentru a supraviețui și a crea o lume demnă de oameni, astfel încât să ne putem numi în sfârșit o civilizație.

Faptul că aceste probleme ne distrug viața este recunoscut de toți, chiar și de ONU. Problemele sunt recunoscute, se anunță soluții, dar nu se face nimic. Mai mult, acest lucru devine un nou mod de a face bani. Cum ar fi, de exemplu, cumpărarea și vânzarea de cote industriale de CO2. Apropo, adevărata cauză a schimbărilor climatice bruște nu este CO2, ci ciclicitatea proceselor cosmice care afectează planeta noastră. Dar acest lucru nu este mediatizat, deoarece nu se pot face bani din acest lucru.

Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la conferință a fost faptul că persoane bine-cunoscute, aflate în poziții foarte înalte, au spus direct – trebuie să ne unim, trebuie ca toată lumea să acționeze, aceasta este singura modalitate de a învinge sistemul formatului consumator.

Mulți politicieni, atunci când li s-a prezentat proiectul „Societate Creatoare”, au recunoscut că este o modalitate excelentă de a ieși din criza globală, dar fără cererea electorală a majorității oamenilor, ei nu pot schimba nimic.

Consider că societatea noastră de consum este un uriaș volant, care se învârte cu viteze uriașe. Fiecare dintre noi este o mică rotiță. Este posibil ca niște politicieni să oprească roata și să o învârtă în sens invers? Imposibil. Este nevoie de un efort din partea majorității oamenilor. Este timpul să nu mai sperăm că cineva va veni și va face totul pentru noi. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea și să acționăm noi înșine. Cu toții, uniți într-un efort comun, putem construi societatea creatoare în care cea mai mare valoare va fi viața umană (și nu banii, așa cum este astăzi).

Noi chiar putem face multe! Singurul lucru care lipsește pentru un rezultat cât mai bun ești tu, prietene!

Membru al proiectului „Societatea Creatoare”, Julia