Sinteza activității vulcanice și seismice pe planetă de la începutul anului 2025

Frecvența tot mai mare a dezastrelor climatice pe planetă forțează omenirea să se adapteze la noile condiții, iar acest proces devine din ce în ce mai dificil. Activitatea vulcanică și seismică a crescut semnificativ la începutul anului 2025. Acest subiect va fi abordat în această analiză.

Insula Santorini, Grecia

Mii de oameni au părăsit în grabă insula grecească Santorini, folosind orice mijloc de transport disponibil: avioane, bărci, iahturi private și chiar ambarcațiuni de agrement. Până la data de 5 februarie 2025, numărul celor plecați de pe insulă a depășit 11.000. Motivul acestui exod masiv a fost un roi intens de cutremure.

Activitatea seismică în regiune a început pe 24 ianuarie. Epicentrele cutremurelor au fost localizate de-a lungul unei falii tectonice, în apropierea a doi vulcani: Santorini și vulcanul subacvatic Kolumbo, care fac parte din Arcul Vulcanic al Mării Egee de Sud.

Deoarece Grecia se află într-o zonă cu risc seismic și cutremurele nu sunt neobișnuite aici, acest lucru nu a provocat panică în rândul populației. Cu toate acestea, la 1 februarie, frecvența și puterea cutremurelor au crescut dramatic, iar deja după 3 zile insula vulcanică se zguduia la fiecare câteva minute. Pe insula Santorini au fost înregistrate alunecări de teren și fisuri în unele clădiri vechi.

Un roi de cutremure lângă insulele Santorini și Amorgos din Marea Egee în doar 4 zile

În doar 4 zile, de la 1 la 4 februarie, Institutul de Geodinamică al Observatorului Național din Atena a înregistrat peste 31.000 de cutremure în zonă.

Cel mai puternic eveniment seismic a fost un cutremur cu magnitudinea de 5,2, care a avut loc în seara zilei de 5 februarie. Focarul acestuia s-a situat la o adâncime de 5 km.

Pe insulă a fost decretată stare de urgență, iar pentru a ajuta populația au fost mobilizați pompieri și echipe medicale de pe insula Naxos.

Din cauza numărului mare de persoane care încercau să părăsească Santorini, au fost introduse curse suplimentare de feribot. Cu toate acestea, o furtună izbucnită în aceeași zi a îngreunat extrem de mult evacuarea, paralizând nu doar circulația ambarcațiunilor mici, ci și transportul cu feribotul. În consecință, mulți oameni au rămas blocați în portul Santorini, așteptând o oportunitate de a părăsi regiunea periculoasă.

Din păcate, situația de pe insula grecească este doar unul dintre numeroasele exemple ale intensificării activității seismice și vulcanice la începutul anului 2025.

Islanda

Și în Islanda se observă o creștere a activității vulcanice.

Pe 2 ianuarie, în zona vulcanului Grótarvatn, care face parte din sistemul vulcanic Ljósufjöll, a fost înregistrată o serie de mișcări tectonice subterane ce a durat aproximativ 40 de minute. Oamenii de știință le corelează cu o posibilă intruziune magmatică profundă.

Pe parcursul lunii ianuarie, în această regiune au fost raportate aproximativ 100 de cutremure. Conform datelor furnizate de Institutul Meteorologic din Islanda (IMO), cel mai puternic cutremur, cu magnitudinea de 3,2, s-a produs pe 16 ianuarie.

Este remarcabil faptul că ultima erupție a acestui sistem vulcanic a avut loc în secolul al X-lea. Pe 14 ianuarie, un roi puternic de cutremure a fost detectat în partea de nord-vest a calderei Bárðarbunga.

Roi de cutremure în zona vulcanului Baurdarbunga, Islanda

Puterea celui mai puternic dintre cutremure, care a avut loc la 08:05 UTC, a atins 5,1. Deosebit de alarmant este faptul că hipocentrul se afla la o adâncime foarte mică, de numai 100 m.

Vulcanul subacvatic Achii, Insulele Mariane de Nord

Vulcanul submarin Ahyi, situat la 18 km sud-est de insula Farallon de Pajaros, în lanțul Insulelor Mariane de Nord din Oceanul Pacific, prezintă semne de activizare. Vârful vulcanului se află la o adâncime de 75 m.

Analiza imaginilor satelitare realizate pe 2, 10 și 18 ianuarie a evidențiat prezența unui strat de apă decolorată, un indiciu caracteristic al activității vulcanice. Acest fenomen a fost confirmat și pe 9 ianuarie de senzorii subacvatici de presiune instalați lângă insula Wake, aflată la 2.270 km de vulcanul submarin.

A fost înregistrată o erupție a vulcanului submarin Achii, Insulele Mariane de Nord

Erupția vulcanului Ahyi indică o creștere a activității endogene în regiune, ceea ce provoacă o îngrijorare serioasă, deoarece acesta este situat în apropierea Fosei Marianelor. În această zonă, crusta terestră are o grosime minimă. Conform modelelor de calcul, o intensificare a activității magmatice în acest areal ar putea duce la o erupție la suprafață, având consecințe catastrofale pentru întreaga viață de pe planetă.

Vulcanul Ibu, Indonezia

În ianuarie 2025, vulcanul Ibu, situat pe insula Halmahera, în provincia Maluku de Nord, Indonezia, a înregistrat o creștere bruscă a activității.

În primele 20 de zile ale anului 2025, de la 1 la 19 ianuarie, au avut loc 1.079 de erupții pe Ibu.

Pentru comparație, pe parcursul întregului an 2024 au fost înregistrate puțin peste 2.000 de erupții.

În apropierea vulcanului au fost observate și fenomene de deformare a scoarței terestre, precum și o creștere a numărului de cutremure de mică adâncime.

Un aspect remarcabil este faptul că, în perioada 1-15 ianuarie a acestui an, erupțiile vulcanului au fost caracterizate de emisii de cenușă mult mai ridicate, ajungând până la 4 km deasupra vârfului. Acest nivel depășește semnificativ cel din 2023, când înălțimea coloanelor de cenușă era de aproximativ 1,5 km.

După cea mai puternică erupție, produsă pe 15 ianuarie, nivelul de alertă a fost ridicat la maxim – 4.

Autoritățile au anunțat necesitatea evacuării a 3.000 de persoane din șase localități învecinate. Cu toate acestea, în ciuda pericolului, mulți locuitori au refuzat să-și părăsească locuințele, motivând că sunt obișnuiți cu astfel de fenomene și că în acel moment erau ocupați cu recoltarea culturilor. Până la 19 ianuarie 2025, doar 517 persoane din cele peste 3.000 au fost evacuate.

Cazare pentru persoanele evacuate din zona periculoasă a vulcanului Ibu, Indonezia

Vulcanul Erta Ale, Etiopia

În regiunea Marelui Rift Etiopian, care face parte din Sistemul de Rifturi Est-African, se înregistrează o creștere a activității seismice și vulcanice.

Vulcanul Erta Ale se află în deșertul Danakil, situat în nord-estul Etiopiei, în Africa. Acesta este renumit pentru lacul său de lavă, care a existat pe parcursul majorității ultimelor decenii.

Însă, pe 13 ianuarie 2025, erupția vulcanului a dus la revărsarea lavei nu doar în interiorul craterului, ci și dincolo de marginile acestuia. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, lava a ajuns până la zonele de campare destinate turiștilor.

Revărsare de lavă din vulcanul Erta Ale, Etiopia

Vulcanii Dophen și Fentale, Etiopia

În zona vulcanilor Fentale și Dofen persistă o activitate seismo-vulcanică intensă, care a început pe 22 decembrie 2024. Se presupune că această activitate este cauzată de pătrunderea magmei sub suprafața terestră. Pe 3 ianuarie, pe vulcanul Dofen s-a deschis un nou horn, din care au fost expulzate cu forță aburi, pietre și noroi.

Potrivit informațiilor furnizate de Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS), până la 13 ianuarie, în zona acestor vulcani au fost înregistrate 124 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 4,1 și 5,7.

Crăpăturile mari apărute în urma seismelor au provocat deteriorarea infrastructurii și rănirea unor locuitori din regiune.

Crăpături în drumuri provocate de roiurile de cutremure, Etiopia

Vulcanul Kilauea, Insula Hawaii, SUA

Pe insula Hawaii (SUA) continuă erupția vulcanului Kīlauea, care a început pe 23 decembrie 2024.

De la începutul erupției, Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) a înregistrat opt episoade de expulzare a lavei, cel mai recent având loc pe 3 februarie. Durata acestor erupții a variat între 14 ore și 8 zile.

Vulcanul Kilauea aruncă lavă și gaze, Fr. Hawaii, SUA

În timpul celei mai active faze a erupției, fântânile de lavă s-au ridicat la înălțimi de până la 100 de metri și a fost eliberat gaz vulcanic. Fragmente de rocă vulcanică și cenușă au fost găsite în Hawaii Volcanoes National Park. În plus, fragmente de rocă vulcanică și cenușă au fost găsite în comunitățile din apropiere fibre fine de sticlă vulcanică cunoscute sub numele de părul lui Pele, care pot prezenta un risc pentru sistemul respirator uman.

Vulcanul Nevado del Ruiz, Columbia

Pe 22 ianuarie, erupția vulcanului Nevado del Ruiz din Columbia a fost vizibilă din mai multe zone din imediata vecinătate. Ulterior, cantități mari de cenușă au căzut în orașele Manizales și Villamaría, situate pe o rază de 30 km de crater.

Coloană puternică de cenușă aruncată de vulcanul Nevado del Ruiz, Columbia

Cu o săptămână înainte, începând cu 14 ianuarie, activitatea seismică a crescut în regiune, fiind atribuită mișcării magmei și gazelor din interiorul pământului.

Supervulcanii reprezintă o amenințare și mai mare. Erupțiile lor puternice din trecutul îndepărtat au provocat catastrofe globale care au distrus toate formele de viață de pe planeta noastră. În zilele noastre, calderele lor uriașe găzduiesc adesea orașe mari.

Vulcanul Sakuradzima, Japonia

Vulcanul Sakurajima este situat în caldera Aira, care este considerată unul dintre cei mai periculoși supervulcani de pe planetă. Începând cu 20 ianuarie, Agenția Meteorologică din Japonia a raportat o activitate crescută a vulcanului: emisiile de dioxid de sulf au ajuns la 3 200 de tone pe zi.

Mai multe erupții explozive au avut loc înainte de sfârșitul lunii ianuarie, în timpul cărora coloane de cenușă s-au ridicat până la 2.700 de metri deasupra craterului, iar fragmente mari de rocă vulcanică au fost aruncate la distanță de 1300 de m.

Fulgere vulcanice au fost observate în timpul erupției, care a avut loc pe 30 ianuarie.

Fulger vulcanic, supervulcanul Sakurajima, Japonia

Observațiile prin satelit GNSS au înregistrat extinderea părților profunde ale calderei, ceea ce reprezintă o preocupare serioasă pentru experți.

Supervulcanul Campi Flegrei, Italia

Pe 5 februarie, în zona supervulcanului italian Campi Flegrei, în imediata apropiere a calderei vulcanice, a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 3,1. Focarul acestuia s-a situat la o adâncime de aproximativ 2 km. În total, pe parcursul a cinci săptămâni, între 31 decembrie 2024 și 2 februarie 2025, au fost raportate 281 de cutremure, cu magnitudini de până la 3,3.

Roi de cutremure în zona calderei vulcanului Campi Flegrei, Italia

În regiune se observă o intensificare a activității seismice, manifestată prin creșterea magnitudinii cutremurelor.

Totodată, s-a constatat și o creștere a adâncimii seismelor, ceea ce ar putea indica o reactivare a focarului magmatic.

Oamenii de știință care monitorizează supervulcanul din 1984 confirmă o degradare treptată a scoarței terestre în această zonă. Un alt indiciu al activizării Campi Flegrei este modificarea compoziției izotopice a sulfului din gazele vulcanice, un semn al pătrunderii magmei fierbinți din rezervoarele profunde, ceea ce contribuie la instabilitatea crustei. Situația calderei vulcanice provoacă îngrijorări tot mai mari, deoarece în zona roșie, adică în imediata apropiere a acesteia, locuiesc aproape o jumătate de milion de oameni.

În acest an, activitate vulcanică a fost înregistrată și în multe alte regiuni ale lumii, inclusiv în Columbia, Costa Rica, Rusia, Indonezia, SUA, Mexic, Japonia, Italia, Peru, Vanuatu și Filipine. Și aceasta este doar o parte din lista completă.

Această creștere a activității seismice și vulcanice poate fi explicată prin mai mulți factori.

În primul rând, asupra nucleului Pământului se exercită influențe cosmice externe, care îi adaugă energie.

Ca urmare a transformării acestei energii în căldură, mantaua devine mai fierbinte, magma își mărește fluiditatea, fluxul de căldură endogenă din interiorul Pământului către suprafață se intensifică, iar noi focare magmatice încep să se formeze.

În al doilea rând, Oceanul Planetar, poluat masiv cu plastic, nu mai poate disipa eficient căldura provenită din adâncurile Pământului, ceea ce contribuie la acumularea suplimentară de energie internă a planetei.

Din aceleași motive, nu doar procesele geodinamice se intensifică, ci și schimbările climatice de amploare și fenomenele naturale extreme.

Această evoluție corespunde pe deplin modelului matematic prezentat de un grup internațional de cercetători cu câțiva ani în urmă. Iar prognozele pentru anul 2025 nu sunt deloc optimiste.

Cu toate acestea, în loc să se concentreze asupra cauzelor reale ale problemei și să caute soluții, omenirea continuă să se ocupe de orice altceva, ignorând măsurile esențiale pentru supraviețuirea civilizației.

Versiunea video a acestui articol poate fi vizionată aici: